A trecut ceva timp de cand n-am mai postat nimic,printesa mea Alexandra imi ocupa tot timpul,sunt mamica cu norma intreaga si chiar depre aceasta experienta prin care trec de 2 ani si doua luni vreau sa scriu.Este fenomenal sa fii mamica .cred ca este cea mai importanta faza din viata unei femei atunci cand devine mamica.Pentru mine este ca un vis din care nu vreau sa mai ma trezesc niciodata ,timpul trece atat de repede incat ma uit la fetita mea si nu-mi vine sa cred ca este a mea uneori ,ca a crescut sub ochii mei ,ca am avut taria si instinctul matern din prima clipa ,intotdeauna am stiut ce sa fac in momente dificile fiind mai tot timpul singura cu fetita,am realizat cu timpul ca sunt mult mai puternica de cand am devenit mamica ,a venit totul de la sine ...........Imi aduc aminte de momentul nasterii cu zambetul pe buze ,s-a petrecut totul atat de repede si poate nici nu realizam ce mi se intampla eram extrem de emotionata si dintr-o data ma trezesc pe masa de operatie neavand dilatatie deloc dupa 8 ore de contractii nu foarte dureroase ce-i drept dar a trecut ,mi-aduc aminte ca primul sunet scos de printesa mea mi-a umplut sufletul de bucurie era ceva de nedescris ,apoi a doua zi cand am vazut-o si cand am tinut-o in brate au fost niste momente magice ,era atat de frumoasa doi ochii mari care ma priveau nedumeriti ,nu ma mai saturam sa o privesc ,nu-mi venea sa o dau din brate dupa alaptat ,nu mai conta nimic,numai exista nimeni ,eram doar noi doua ,nu puteam sa stau despartita de ea nici o clipa cat stateam separata de ea mi se parea ca trece atat de greu timpul cele 3 zile pe care le-am stat in spital mi s-au parut foarteeeee lungi. Acum ca a trecut timpul mi-as dori sa retraiesc acele clipe,toate etapele prin care am trecut impreuna ,a trecut prea repede ca in vis ,e fantastic acum a inceput sa vorbeasca si ne intelegem cat de cat ,este atat de simpatica si dulce,ma uit in ochii ei si simt ca plutesc........dar am o teama mai ne dorim un bebe si mi-e teama ca n-o sa-i mai ofer toata atentia si dragostea mea indtreptandu-se catre bebe dar sper sa fie doar o temere a mea si sa nu se adevereasca ,de fapt sunt sigura ca n-am cum sa n-o mai iubesc ,ea momentan este viata mea..........
A fi mamica e un dar,
Un dar ceresc si sfant
Si tot ce faci nu e in zadar
Te zbati,te lupti pe acest pamant.
Mamico,fii puternica acum
Sa stii ca,chiar ti-a fost menit
Sa-l ai pe pruncul tau iubit,
Si veti pasi pe-acelasi drum.
Si chiar de vei fi suparata
Privesti in ochii lui frumosi,
Deodatavei fi mangaiata
Cu dragoste neconditionata.
M-am saturat de atata ipocrizie si falsitate ascunse sub chipurile persoanelor din jurul meu,care-mi ofera din cand in cand cate un zambet prefacut.Sincer,nu am prieteni adevarati si nu cred in ei,oare exista?Exista astfel de oameni care sa-ti ofere o mana de ajutor atunci cand iti este greu,atunci cand ai nevoie de sprijin,fara sa aiba un interes ascuns?Pot spune totusi ca sunt oarecum norocoasa pentru ca exista in viata mea trei persoane pe care le iubesc enorm si-n care am mare incredere:sotul,mama si sora,desi familia mea este mult mai numeroasa.E regretabil faptul k exista doar trei persoane pe care le pot numi prieteni adevarati.Am observat ca oriunde te duci si orice faci,in colectivul in care lucrezi,in gasca de asa zisi prieteni si chiar in familie uneori ,fiecare persoana in parte se gandeste doar la ea si atat,sa-i fie ei bine,e pur si simplu fiecare pentru el.Traim intr-o lume in care nimic nu are limite si orice este posibil.Ma ingrozesc cand privesc la TV ,unde poti vedea doar crime ,violuri,jafuri,femei maltratate etc.Pur si simplu nu mai poti merge linistit pe strada fara sa te gandesti k in secunda urmatoare ai putea fi lovit,jefuit sau poate chiar mai rau.Ce putem face noi,oameni simpli?Nimic,privim cum cei ce ar trebui sa fie inchisi sunt liberi din pacate iar oameni nevinovati sunt inchisi.Rusine sa le fie celor ce pot face ceva pentru tara asta si nu fac nimic,stau la putere doar pentru interesul lor personal.Toata lumea se plange ca s-au schimbat tinerii din ziua de azi,ca s-a intors lumea cu susul in jos,dar oameni buni nu v-ati gandit ca poate chiar noi i-am schimbat prin educatia pe care o primesc copiii nostri.Cunosc pusti de 15 ani care au la activ 7-8 ani de fumat si credeti-ma nu exagerez deloc.ASTA E LUMEA IN CARE TRAIM SI POATE CHIAR O MERITAM.
De ce e lumea atat de rea
Si atata nedreptate?
O Doamne,cat as vrea
Sa nu mai plang in noapte.
De ce oare nu putem
Sa ne acceptam destinul?
Sa-l modelam daca chiar vrem
Sa nu aflam ce-i chinul.
De ce unora dintre noi
De ceilalti nu ne pasa?
Sunt oameni simpli,cu nevoi
Ce n-au macar o casa.
De ce-i privesti pe cei saraci
Cu scarba si cu mila?
Daca tu poti,de ce nu faci
S-apara in viata lor lumina?
